Category Archives: Gânduri

…amestecate… azi, 14

…garduri înalte, luminițe colorate, străzi întunecate, necălcate de zeci de ani – a rămas senzația de vis, un vis urât din care nu mă voi trezi decât cu o dorință devenită realitate…
…persoane lăsate în trecut – am senzația că timpul a fost nemilos cu ei doar pentru că au rămas în trecutul meu…
…o lacrimă de bucurie – infinit mai prețioasă decât un ocean de lacrimi de tristețe…

Citește în continuare


….amestecate… azi, 4

…în zidul unei mănăstiri văd îndesate bilețele cu dorințe, cu cât sunt mai adânc introduse, cu atât dorința este mai mare – m-ar tenta să le citesc dar… I-aș viola corespondența…
…un telefon smuls din priză, legat fedeleș și încuiat în dulap – o vacanță ca o gură de aer proaspătă…
…Shangri-la-ul și fluierele porumbeilor săi – zâmbete perpetue…
…mă tem de chei, fie ele și aurite – nu doar descuie dar și încuie…

Citește în continuare


…amestecate… azi, 1

…icoane își feresc privirea, oameni definesc nemurirea…
…depindem de obiecte – ne învârtim în jurul lor…
…mobila cade de pe pereți – gândurile se înnoadă in jurul adevăratelor valori…

Citește în continuare


Ceapă

îmi miroase părul
a ceapă și ulei de măsline,
trec de la revoltă la resemnare
și-apoi la furie…
printre suspine,
uneori strălucesc doar în umbră
dar iubesc la fel de intens,

Citește în continuare


…amestecate… azi, 26

…cafea fierbinte și dulceață de merișoare, pisici alergând și doar o rază de soare…
…ne luptăm să trăim, alergând după clipe și-ntr-o clipă murim…
…Botoșica și Flaușel – o pisicuță și un motănel – antistres, antidepresive, antitristețe…
…orașul e mai mic decât pare, ‘rețeaua’ e mai transparentă decât pare…

Citește în continuare


…amestecate… de ieri…

…murmurul necontenit al mării..
…valuri turcoaz, cafea neagră și mobilă albă – o săptămână de relaxare pe țărm străin… și totuși locurile rămân doar simple locuri indiferent cât ar fi de frumoase…

Citește în continuare


…despletite…

…mi-e dor de muzica bună, de paginile încă lipite, de zgomotul râsului, de zilele din lună când telefonul tresare, de speranțe și visuri, de rime despletite…
…învăț să las totul în urmă, să mă scriu ca o carte, să mă bucur de minute, călătorii și oameni, să privesc în clepsidră, să mă dau la o parte, să nu mai merg pe sârmă…

Citește în continuare


…amestecate… azi, 3

…august – trandafiri galbeni, mare limpede, struguri mici, miros de toamnă, vinete coapte, asfințit rece, culori în fașă…
…acel moment când dimineața se (de)scrie cu covrigi și pate Rio Mare cu ghimbir din lipsă de bani de pâine…
…nunțile – acele adunări pline de ipocrizie și snobism, falsitate și continuă etalare a condiției umane…

Citește în continuare


…amestecate… azi, 25

… nu mai visez deloc, mă scriu doar, cu amintiri și flori de cais…
…”Lumea noastră e clădită pe fundamentele autolimitării și amăgirii de sine.” spunea un oarecare Ion…
…unul din avantajele de a avea pisici: nu mai există niciun fel de insectă în casă…
…podul casei bunicilor: teancuri de cărți vechi, un leagăn alb, de lemn, rochii demodate, o cutie goală de vioară, jucării și multe cuiburi de vrăbii…
…în vis nu prietenii sunt cei care te iau de după umeri…
…să vezi lumea de jos – și să ai surprinderea să o găsești mai caldă…
…oamenii vin și pleacă, iubirile se uită, prieteniile se destramă…

Citește în continuare


…amestecate… azi, 15

…de la nord-est către sud-vest prin dealuri, văi și munți, trecând pe mii de punți cu doar un gând modest…
…umbrele din pădurea de la Oituz, își cară armele și ranițele în spate…
…cunoscuți deveniți necunoscuți… ingrați uitați…
…am mers pe valea Oltului, a Mureșului, a Jiului, a Nerei, a Cernei, a Dunării, a Târnavei, a Trotușului și

Citește în continuare