…de ce aș vorbi unui orb care nu are mâini să audă… de ce aș scrie unui surd care nu are picioare să vadă… de ce aș privi un mut care nu m-ar putea auzi… de ce aș prelungi agonia unui început care s-ar sfârși chiar în miez… de ce aș pleca înapoi când puntea se balansează în același loc… de ce să pictez cuvinte când aluatul e putred… de ce aș ara valurile dacă uscăciunea e deja întunecată… de ce aș mângâia crâmpeiul de iarbă care se teme de nor… de ce ți-aș vorbi dacă nu știi să mă citești… (M.O.)
mai 31, 2018
… …
By mihaelaonel
This entry was posted on Joi, 31 mai 2018 at 10:57 pm and posted in Gânduri. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.
Comments are disabled.
Cărți
Pentru cei care vor să mă citească și pe hârtie și să mă păstreze în bibliotecă:
Portofoliu
Categorii
-
Ultimele scrieri
Arhive
Meta