Nor de gheață-nfumurat,
Printre vise spulberate
Îmi tocește-ngândurat
Patimile-ntortocheate
Și-mi așterne peste gene
Așchii de durere surdă,
Îmi adoarme în troiene
Orice zbatere zăludă.
Peste trupul întinat
El îmi suflă-un crivăț mut,
Înlăuntrul zbuciumat
Mi-l doboară cu-un sărut.
© Mihaela Onel 2012 – Tină stelină
