…amestecate…. azi, 26

…dacă e ceva ce îmi place la toamnă la fel de mult ca soarele e ceața – mă văd mai bine…
…îmi plac străzile pavate cu dale mici, fac pași mari…
…azi caut toamna, o caut în dorurile lui Eminescu și lacrima neștiută a unui om plecat mult prea devreme…
…am un prieten, aș vorbi încontinuu cu el dar… n-ar mai fi prieten…
…”prietenia” – acest cuvânt mare… suntem cunoscuți, familie, colegi, amici, vecini, parteneri de afaceri dar prea puțin prieteni…
…azi îmi beau cafeaua rece, mi-s gândurile mult prea fierbinți…
…trec pe lângă case la fel, de n-ar fi și oamenii…
…am împovărat un prieten cu problemele mele dar mi-am dat seama că povara e ceva cu care EU trebuie să mă învăț să trăiesc, nu el…
… mi-e foarte dor de poamă albastră, de spumă de must, de gutuie grea căzută pe pământ auriu, de măr stricat atârnând din ram dezgolit, de pară mieroasă, de motănei în primele lecții de vânătoare, de bot umed de cățel, de bucuria găinilor libere prin curte, de curte, de cavaleri și ochiul-boului vii în pământ, nu în vază, de tufe uscate de busuioc, de mine murdară de pământ, de zeamă de struguri, de gâze, de toamnă…
(M.O.)

Reclame

3 responses to “…amestecate…. azi, 26

You must be logged in to post a comment.

%d blogeri au apreciat asta: