Când pleci…

Clapele pianului mi-apasă pe tâmple,
Râuri de amurg se tulbură-n vis,
Mi-e grea nemurirea, drumul mi-e negru,
Sărutul îmi îngheață tăcerea-n abis.

Mă tulbură atingeri, nepotrivirile reci,
Vorbele-mi fug, se ascund în pridvor,
Îmi tremură gândul, mai des, mai albastru,
Aud doar pianul, mă-aud doar când pleci…

© Mihaela Onel 2014 – Petale de zori

Reclame

2 responses to “Când pleci…

You must be logged in to post a comment.

%d blogeri au apreciat asta: