Iartă-mă, toamnă,
Am ajuns târziu pe aleile tale.
M-ai certat, aruncându-mi în față raze fierbinți,
Fluturându-ți copacii dezgoliți,
Spulberându-ți frunzele mult prea uscate.
Iartă-mă, toamnă,
Am ajuns târziu pe aleile tale.
Și cum aș fi putut… altfel?
Cum aș fi putut să te las să-mi vezi ochii
La fel de înlăcrimați ca la ultima întâlnire?
Ți-ar fi știrbit din frumusețe, din culoare.
Iartă-mă, toamnă.
© Mihaela Onel 2013 – Petale de zori
Reclame
29 octombrie 2013 at 10:43 pm
Multe au fost poeziile tale sensibile si cu miez, dar niciuna nu mi-a atins, precum aceasta, cuibul acela dulce-amar ce-l purtam cu totii in inima… cuibul iertarilor.
Sa mai scrii…
30 octombrie 2013 at 8:19 am
Aș scrie, Oana, aș scrie… Mulțumesc pentru popas.
30 octombrie 2013 at 9:34 am
minunat! ….am lacrimat!
30 octombrie 2013 at 9:44 am
Va imbratisez cu drag, d-na Zorica!
3 noiembrie 2013 at 12:04 am
Sarut mana, draga Mihaela! Si bine te-am regasit! Ti-am pierdut…urma la un moment dat. Dar ma bucur nespus sa regasesc frumoasele tale poezii.
Foarte frumoase versuri ai inchinat toamnei.
Iti doresc numai bine si o duminica frumoasa! 🙂
3 noiembrie 2013 at 8:21 am
Buna, Alex. Bine ai revenit. Multumesc pentru urare si popas. Zi insorita sa ai!
8 noiembrie 2013 at 9:45 pm
La multi ani de ziua ta onomastica!
Multa fericire, draga Mihaela!
9 noiembrie 2013 at 8:08 am
Mulțumesc, Alex. Multa fericire si tie!