…amestecate… azi, 22

…nu ai facebook nu exiști…
…ghioceii răsar la fel și lângă o casă părăsită cum răsăreau atunci când era locuită…
…ce/cât ne trebuie pentru a fi mulțumiți cu noi înșine?…
…suntem într-adevăr ok atunci când o spunem?…
…iarna își trimite ultimele pulsații în încercarea de a ne face să apreciem primăvara la adevărata valoare…
…muncesc 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână – e prea mult, mult prea mult…
…acel moment când știi că ceva început frumos se va termina și… îi grăbești sfârșitul…
(M.O.)

Anunțuri

Din interior

Coboară o treaptă,
închide ochii călători
pe deasupra foșnetului frunzelor,
înlătură ușor petalele parfumate
și privește-mă
în mijlocul tulpinilor putrede
care mă înconjoară…
vei găsi răspunsul,
vei auzi cântecul albastrului,
îmi vei simți zborul.

© Mihaela Onel 2011


Protejat: indiferent

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:


Protejat: …

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:


…amestecate… azi, 13

…nu cunosc niciun valentin, sfânt cu atât mai puțin…
…cât de snob poți fi să-ți trimiți progenitura în vacanță la Paris când tu nu ai văzut Sarmizegetusa?…
…delicii culinare într-un film de artă –  cailles en sarcophage – o seară pentru papilele gustative și sinapsele încrețite…
…mi-ar fi plăcut să prind vremurile când oamenii nu vor mai deține acte de proprietate pe alți oameni…
Și tu ești singur… citesc pe coperta unei cărți – nu, eu sunt sigură…
…îmi port ruinele pe spatele unor șerpi albi născuți din muguri orbi, descătușați de orice verdeață…
…trecutul mi-a deschis un viitor oscilant în prezent…
…azi îmi amintesc… cutia viorii, cuibul vrăbiuței, leagănul alb, roșia pârguită, scrânciobul verde, primii pași ai unui pisic, botul umed al unui cățel, mărarul din farfuria albă, covorul țesut cu trandafiri, dulceața de pătlăgele, pelteaua de gutui, receptorul telefonului, sunetul buciumului din pădurea de stejar, cana legată de fântână, nota 4 în carnetul de clasa a 4-a, mirosul de miel proaspăt născut, brevetul de inventator, munții Alpi văzuți din nori, costumul strălucitor de baie, căpșuna cu melc, vocea ta dimineața, patefonul, tapițeria mașinii bleu, ridichile mici din pământ, căciula plină cu pui, lopata de zăpadă cu un colț rupt, cuptorul de lut, plăcintele fierbinți, zăpada înghețată, căciulița roșie, râsul tău
(M.O.)


…aproape…

…am fost atât de aproape…
…uneori las muzica să cânte de la un răsărit al soarelui până la următorul – mi-s atât de aproape…
…(în)depărtarea voastră m-a apropiat de mine…
(M.O.)


…vis înflorit…

Am avut un vis ciudat care mi-a lăsat o senzație… ciudat de plăcută. Eram într-o grădină binecunoscută, din copilăria mea atât de puțin timp fericită. Mă ascundeam într-un loc unde nu mă găsea nimeni, lângă o terasă veche. Dar surpriza a venit în momentul în care am găsit câțiva oameni în acel loc, oameni care se ascundeau la rândul lor. În a-mi explica prezența mea acolo, am scos aparatul foto să surprind frumusețea copacilor. Cineva m-a sfătuit să mă îndrept spre castan. În stânga grădinii, lângă un gard verde, de lemn, ornat cu sculpturi arginii în formă de coroană, se înălța falnic un castan înflorit. Florile aurii, dispuse în ciorchine, semănau cu mii de lumânări aprinse. L-am ocolit, îndreptându-mă cu privirea în partea dreaptă, la o distanță cât ținea gardul grădinii, unde în adierea caldă a vântului ușor, sălășluia un mălin, înflorit și el. Florile, de un alb ireal, se strângeau și ele în mici buchete îndreptate în sus. Mirosul lor nu l-am perceput dar mintea mea îl cunoștea prea bine. Dar nici la castan și nici la mălin nu m-am oprit ci chiar în mijlocul grădinii unde era un cireș, înflorit, de asemenea. Oamenii dispăruseră între timp. Eram singură în grădină înconjurară de 3 copaci în cea mai fericită perioada din viața lor – înflorirea. M-am apropiat timidă de cireș. Era atât de înalt, avea niște flori atât de mari și miroseau atât de frumos. Nu mai aveam nici aparatul foto, aveam mâinile libere, dornice să-i ating tulpina, ramurile, florile. I-am îmbrățișat tulpina de culoare cenușie cu vinișoare poroase, era atât de fină, atât de caldă și palpita a viață. Mi-am ridicat privirea spre coroana plină de flori. De jos, de sub ramuri, florile se vedeau și mai mari, parcă mă acopereau cu totul. M-am trezit speriată de senzația de preaplin, m-am trezit mai înaltă. (M.O.)


…amestecate… azi, 11

…am visat copaci înfloriți, m-am trezit mai înaltă…
…drumul se derulează în față ca un film mut filmat cu încetinitorul…
…orez negru, brânză albă, ceapa mov, eu colorată în straturi…
…e greu să renunți la o viață pe care a pus stăpânire rutina, e atât de greu încât se vrea și mai greu…
…îmi cumpăr ghiocei de la o intersecție dintr-un oraș în care nu am fost…
…bigudiuri roz, lămâie galbenă, cafea neagră într-o ceasca roșie, scorțișoară stacojie – le port pe toate azi…
…primăvara nu aduce numai gânguritul molcom al păsărilor în cuiburi ci și șoaptele îndrăgostiților în alte cuiburi, nu în cele în care au petrecut iarna sufocați de compromisuri
(M.O.)


…la final…

…toate cuvintele s-au întors împotriva mea, toate destăinuirile s-au transformat în judecăți aspre, toate zâmbetele în lacrimi, pentru toate  ferestrele deschise am primit uși trântite în față…
…acum, la final, am rămas doar cu gustul amar pe care ți-l lasă acel moment când te-ai trezit dintr-un vis în care ai făcut o baie rece, complet dezbrăcat, dar nu la umbra întunericului, sub clar de lună, ci chiar în centrul orașului la ora de vârf…
…unii au evoluat într-atât încât au descoperit butonul block – l-au așteptat ca pe un bonus oferit după o partidă nereușită de amor…
…chiar nu aveam nevoie de un final acum – deși poate era momentul…
(M.O.)


De gheață

Forme inaccesibile

Nor de gheață-nfumurat,
Printre vise spulberate
Îmi tocește-ngândurat
Patimile-ntortocheate

Și-mi așterne peste gene
Așchii de durere surdă,
Îmi adoarme în troiene
Orice zbatere zăludă.

Peste trupul întinat
El îmi suflă-un crivăț mut,
Înlăuntrul zbuciumat
Mi-l doboară cu-un sărut.

© Mihaela Onel 2012 – Tină stelină

Vezi articol original